Hotelierii din Romania nu stiu economie

Criza financiara a inceput undeva prin anul 2008. Pe atunci puteai inca sa faci un sejur la mare lejer, cu putini bani in buzunar. Tin minte ca in acest an, 2008, am fost pe litoralul romanesc si am cheltuit doar 1200 lei in 7 zile. Desigur, am fost intr-o statiune mai ieftina, in Eforie Sud. Inca nu era criza financiara si inca era un cuvant foarte greu de inteles la acea vreme. Imediat, in urmatorul an, 2009, au avut loc restructurari la bugetele de stat, atat in Romania, dar si in alte state. Grecia incepea sa intre in faliment, deci efectiv turismul de la ei era tot mai restrans, avand in vedere si conflictele care au existat acolo prin revoltele cetatenilor.

Romania parca nu cunostea criza, anul 2009 a venit cu scumpiri pe litoral in materie de cazari. Romanii simteau din plin criza prin marirea TVA-ului, a cotei unice de impozitare, dar si datorita cresterii explozive la carburanti. Si cum nu toata lumea e aproape de litoral, chiar si drumul pana la mare devenea o problema. Dar hotelierii parca erau batuti in cap, tineau de preturi cu dintii si se plangeau in fiecare reportaj de la TV ca turistii nu le calca pragul, ca e criza financiara si nu mai au bani. Motivul era unul simplu, nu ca nu mai aveau bani turistii, poate aveau, dar stiau ca ii asteapta o perioada foarte grea, si in plus, de ce sa vina pe litoralul plin de bisnitari sa cheltuie peste 2500 lei pe un sejur, pe care in urma cu un an il faceau cu doar 1500 lei?

Ideea era atat de simplu de inteles, pentru toata lumea, chiar si pentru cei care nu cunosteau economie, insa din nefericire hotelierii nu intelegeau, de parca detineau turme de oi si nu hoteluri. Asa ca au tinut preturile sus, iar anul 2009 si 2010 au ajuns sa devina cei mai catastrofali ani in materie de turism in Romania. Tot in aceasta perioada multe agentii de turism, hoteluri, si-au inchis portile pentru totdeauna. Si da, cu siguranta dadeau vina pe criza financiara, cu totii dadeau vina pe stat si niciodata pe ei. Da, o mica parte, de vreo 20% era vina statului pentru ca marise cota de impozitare si TVA-ul, in rest, 80% vina le apartinea in totalitate.

Ceea ce nu au inteles hotelierii nici atunci, si nici acum, este ca daca in stat ai parte de cresteri de taxe si impozite, asta nu inseamna ca tu trebuie sa iti mentii linia de profit aplicand toate aceste taxe si cresteri in pretul cazarilor. Asadar, aici au gresit hotelierii, au crescut preturile in raport cu cresterea TVA si cu cresterea cotei de impozitare, si asa s-a ajuns ca in anul 2010, pretul mediu al unei camere la un hotel de 3 stele sa depaseasca 160 lei, in timp ce, inaintea crizei financiare, inainte cu 2-3 ani de 2010, pretul era undeva la 80-100 lei. Deci, concluzia o puteti observa singuri.

Tot in 2010 patronatele din turism s-au unit pentru a atrage turistii pe litoral prin oferte bomba, gen platest 6 nopti si stai 7, sau o alta idee proasta, litoralul pentru toti. Cu siguranta, pe termen scurt, au avut efecte bune, insa pe termen lung nu reprezinta decat apa de ploaie intr-un ocean plin. E ca si cum iti ofer o zi de cazare in plus, dar tu platesti pretul pentru 6 nopti de cazare cat pentru 10. E ca si cum in campania “litoralul pentru toti” astept toti romanii care nu isi permit in plin sezon sa vina la mare, ca eu sa imi pot rotunji veniturile.

Poate intr-un tarziu, hotelierii vor intelege ca preturile de cazare nu trebuie sa echivaleze cu cele europene, poate ca vor intelege ca in cazul in care ai parte de cresteri de taxe la stat, este bine sa faci o scumpire treptata care sa nu afecteze turistul si sa-l faca sa ramana acasa. Ideea in sine in cazul turismului, este ca tu trebuie sa aduci turistul la tine, si cum crezi ca o faci? Simplu, il atragi prin preturi mici iar camerele nu iti raman goale, iar turistul va face consum la tine daca oferi restaurant, iar turistul lasa o parte bunicica din bani in zona ta de interes, iar economia in turism creste si totodata si infrastructura in zona, si totodata facilitatile pentru hotelieri, pentru ca statul iubeste sa primeasca bani din taxe si impozite de la tine ca hotelier, si la randul sau iti va oferi conditii propice ca tu sa continui activitatea la acelasi nivel, sau poate la un nivel si mai superior.

Ei bine, dragi hotelieri, despre asta este vorba in turism. Nu este vorba doar despre afacere, despre cifra de afacere, despre profit. Este vorba si despre oferirea de servicii la preturi mai mici, chiar daca ele se ridica peste asteptarile turistilor. Iar asta il multumeste pe turist, cand vede ca e tratat corect la un pret modic, va sti ca va fi tratat si mai bine la un pret mai mare! Asa ca, invatati strategii adevarate de promovare, de atragere a turistilor, de oferirea de servicii de calitate, si nu in ultimul rand, de a face cu adevarat profit. Pentru ca asa se face profit!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *