Probleme autohtone (I).

Un simplu om cu simple gânduri. Sunt un trecător prin viaţă, la fel ca oricine altcineva. Şi zilnic mă „minunez” de mizeria umană şi nu numai. Societatea în care trăim, şi aici fac referire strict la societatea din România, este plină de viduri. Probleme. Mizerii. Ilegalităţi. Ideologii greşite. Rasism. Da, şi multă NEbăgare de seamă. Şi pupincurism.

Puteţi spune că sistemul e prost conceput. Asta e replica standard a majorităţii, pe post de răspuns la întrebarea „de ce nu funcţionează societatea românească?”. Replică greşită, din punctul meu de vedere. Pentru că societatea românească nu funcţionează din cauza …

omului. Da, din cauza omului. Nu societatea e coruptă şi plină de nepotism, ci omul. Omul este corupt şi practică nepotismul. Sau, după caz, beneficiază de avantajele nepotismului. Omul e cel care comite ilegalităţi şi e rasist, nu societatea. Societatea e doar o noţiune definită (oarecum apoteotic şi cu valoare de oximoron) prin asocierea de oameni care trăiesc într-o regiune definită. Asociere creată, la începuturi, prin prisma relaţiilor economice şi de producţie respectiv consum. Ulterior, dezvoltată şi prin prisma relaţiilor interumane de alt ordin decât cel economic.

De bază, ce probleme are societatea românească?

Lipsa curajului de a face ceva într-o direcţie anume, în primul rând. Şi aici sunt multe considerente. Înjurăm politicienii pentru ceea ce ne fac zilnic dar la vot se merge în procente care abia-abia validează scrutinul. Nu ne convine atunci când ni se bagă pumnul pe gură la serviciu, dar plecăm capul în faţa proverbialei săbii. Ne revoltăm când se distrug parcuri pentru a construi mall-uri, dar nu protestăm în stradă ci tacit, pe bloguri şi în discuţii amicale. Ş.a.m.d. …

Citeste si:  33 de lucruri pe care nu ar trebui sa le spui niciodata sefului tau

Democraţie prost înţeleasă. Ştiu că la noi este un sistem democratic, dar democraţia nu înseamnă că poţi face chiar tot ce vrei, omule! Există limite şi legi care limitează sensul expresiei „fac ce vreau”. Faci ce vrei, dar în limitele în care nu deranjezi şi nu depăşeşti limitele moralului şi normalului. Dacă am face toţi ceea ce vrem, ar fi o societate a anarhiei, a depravărilor şi haotică. Printre altele …

Limitarea în gândire. Da, pentru că ne limităm la a gândi strict pentru noi şi nu şi pentru cei din jur. Nu ne pasă că gălăgia pe care o facem prin ascultatul muzicii plouării fonice îl deranjează pe puştiul de la etajul II, care poate vrea să doarmă înainte de a-şi face temele, noi vrem să ne „relaxăm”. Ne limităm pur şi simplu la secul „mi se rupe mie de ce se întâmplă în jur” …

Lipsa compasiunii sau compasiunea prost direcţionată. Trecem pe lângă un copil sau un bătrân care cer bani pentru o pâine, fără să le dăm măcar un leu, dar cumpărăm salam de Sibiu şi muşchi ţigănesc de 40 de RON pentru pisicii şi câinii din faţa blocului. Nu, nu sunt împotriva animalelor, dimpotrivă; sunt pur şi simplu contrariat de lipsa compasiunii faţă de semenii năpăstuiţi şi compasiunii exagerate faţă de animalele scăpate de sub control. Nu donăm nimănui hainele sau obiectele pe care nu le mai îmbrăcăm respectiv utilizăm, demodate sau pentru că nu ne mai sunt pe gust, dar ştim să înjurăm autorităţile pentru că centrele de plasament/adăposturile de zi sau noapte/orfelinatele nu au dotări …

Citeste si:  Relațiile la locul de muncă

Închei aici prima parte, pentru că mai sunt multe de spus. Şi multe de făcut, între noi fie vorba …

Surse pentru imagini: FotoPedia şi Flickr

Daca esti in cautare de advertoriale SEO, cei de la www.SeoPower.ro iti pun la dispozitie o lista de cateva sute de site-uri pe care poti face link building.

SagittariuS

Constănţean 101%. Punct. |Va invit pe blogul meu Sagittarius| |Daca iti plac articolele mele aboneaza-te la  RSS Feed-ul Blog Event !|

8 thoughts on “Probleme autohtone (I).

  • December 28, 2011 at 8:10 am
    Permalink

    Si totusi , ce trebuie facut sa schimbam toate aceste lucruri pe care le vedem in jurul nostru ? Facem ceva sa schimbam ce se intampla ?

  • December 28, 2011 at 8:23 am
    Permalink

    Nu ştiu, facem? Mi se pare că e o doză de ipocrizie şi în noi, pentru că strigăm că nu se mai poate şi trebuie schimbat ceva, dar, aşa cum spuneam mai sus, nu facem nimic în sensul ăsta.

    Trebuie să o luăm de jos, de la semenii cei mai apropiaţi. Prin lucruri mici care adunate duc la sume mari. Spre exemplu, să nu mai aruncăm gunoiul în faţa scării ci în pubele. Să fim mai buni în fiecare zi, nu doar de sărbători şi zile de naştere. Lista e lungă …

  • December 28, 2011 at 8:33 am
    Permalink

    Exact aici doream sa ajung, nu e de ajuns sa vedem gunoiul din jurul nostru este absolut necesar sa incepem sa schimbam ceva in comportamentul nostru si a celor din jur DAR suntem prea lasi pentru a o face, prea ipocriti si fatarnici..

  • December 28, 2011 at 8:44 am
    Permalink

    Poate ne e frică să o facem. Sau nu vrem pentru ne-am obişnuit să ne complacem în situaţia dată. Sau, părerea mea de bază, ne folosim prea puţin din capacitatea cerebrală şi nu suntem destul de dezvoltaţi psihologic pentru a înţelege că lumea nu a început cu noi, nu se limitează la noi şi nu se va sfârşi cu noi.

  • December 28, 2011 at 1:18 pm
    Permalink

    Voinţă nu va fi pentru că noi românii chiar nu suntem uniţi. Ca popor şi societate, mă refer. Când vom fi precum grecii sau francezii (vezi incidentele legate de scumpiri, doar ca exemplu de principiu), poate vom forţa politicul să facă treaba cum trebuie făcută. Poate, nu cu siguranţă.

  • December 28, 2011 at 1:20 pm
    Permalink

    Bună idee, Bianca. Dar cred că ştii şi tu că românul de rând ar merge pe principiul "ce pana struţului, alţii cum încalcă legea, eu de ce să n-o fac?".

    Aş avea şi eu câteva articole de redactat prin proiectul ăla de lege, între noi fie vorba.

  • December 28, 2011 at 11:26 am
    Permalink

    Atat timp cat nu o sa fie vointa politica in tara asta (si nu o sa fie) sau noi nu o sa fortam politicul (vedeti romanii uniti vreodata?), lucrurile nu se vor schimba…

  • December 28, 2011 at 12:37 pm
    Permalink

    Sunt curioasa daca cineva ar face o lege cu articolele corespunzatoare in care sa se precizeze ca la prosti ce trebuie sa faca fiecare om pentru celalalt, daca intr-adevar ar face ceva.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *