Era odată Clint Eastwood

J.Edgar, ultimul film al lui Clint Eastwood, ne aduce pe marile ecrane povestea Directorului FBI-ului, care a reuşit să rămână la conducere timp de 48 de ani, sub 8 preşedinţi, trecând prin al doilea război mondial, criza economică, perioada gangsterilor şi o face cu o înverşunare aparte, susţinut de mama lui, un rol excelent pentru Judi Dench. Interpretarea lui Leonardo di Caprio din păcate nu a meritat o nominalizare la Globurile de Aur şi este bine că filmul nu se află pe lista nominalizaţilor la Oscar.

Naraţiunea simplă în aparenţă, scrisă de Dustin Lance Black, merge pe mai multe planuri: prezent, trecut şi un alt trecut mai îndepărtat. Poate părea confuz pentru unii, dar se urmăreşte destul de uşor. Înfiinţarea FBI-ului, descoperirea procedeelor de urmărire penală, dezvoltarea sistemului de punere în judecată pentru diverse ilegalităţi, toate sub mâna lui J. Edgar Hoover, un director puternic, plin de tenacitate, care arată incorigibil şi are înclinaţii homosexuale.
Aşteptam o producţie extraodinara dar din păcate, de data asta Eastwood a dat-o în bară. Am văzut multe filme bune regizate de el şi sunt sigură că şi ăsta putea fi în alte condiţii. Machiajul de îmbătrânire al personajelor, criticat destul de mult la Hollywood şi pe bună dreptate, ne aduce în scenă nişte personaje mai bătrâne, mai senile şi mai decrepite decât ar fi nişte persoane normale la vârsta lor. Exagerare în interpretare nu există, dar poate irealitatea unor replici, nepotrivirea lui Leonardo di Caprio pe acest rol, scenele puţin hilare între el şi partenerul lui de-o viaţă, Armie Hammer, aduc filmul în postura neveridicului.

Citeste si:  Cinema în aer liber în Bucureşti

Autenticitatea personajelor cade în derizoriu şi spectatorul tinde să urmărească umanitatea caracterului lui Hoover, nu reuşita lui profesională, poate şi pentru că şi-a pus viaţa personală într-un dulap bine închis, cu acces doar pentru familie, partenerul lui (de muncă şi nerecunoscut, de viaţă) şi secretara (Naomi Watts).

Mania care iese la iveală este aceea de a-i avea la mâna pe toţi, în special pe preşedinţi, pentru a-i convinge astfel de importanţa nevoii statului american de a fi protejat intern de către FBI.

[youtube id=”XULIO67YIRA” width=”600″ height=”350″]

Daca esti in cautare de advertoriale SEO, cei de la www.SeoPower.ro iti pun la dispozitie o lista de cateva sute de site-uri pe care poti face link building.

Rus Bianca

VMR, in traducere libera, viitor mare regizor :) |Va invit pe blogul meu Rus Bianca| |Daca iti plac articolele mele aboneaza-te la  RSS Feed-ul Blog Event !|

2 thoughts on “Era odată Clint Eastwood

  • January 29, 2012 at 6:40 pm
    Permalink

    S-a vorbit de o nepotrivire a lui Leo cu acest rol şi poate era mai bun P. S. Hoffman, dar nici Leo nu s-a facut de ras. Sincer merita nominalizat pentru ca este mai bun decât Clonney . Eastwood face niste experimente in ultima vreme. Unele ii ies altele nu.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *