Vrei sau vrei?

Ştiu, o să te gândeşti că am pus aceeaşi întrebare de două ori. Poate! Sau, poate dacă te uiţi mai atent, sunt două întrebări diferite. Hai să o luăm pe prima şi să ne gândim ce înseamnă “vrei?”. Înseamnă oare că îţi doreşti ceva dar totuşi nu reuşeşti să faci ce ţi-ai propus? Cam da. Nu este de ajuns să vrei, este de ajuns în momentul în care şi faci ce vrei. “Nu există nu pot, există nu vreau!”, total adevărat! Există o mulţime de exemple în lumea asta de oameni care doar şi-au propus să facă ceva şi au reuşit, tocmai datorită voinţei lor. Diferenţa de la a vrea într-adevăr ceva la a vrea doar cu vorbe, este imensă. Nu este de ajuns să spunem “vreau” dacă nu suntem în stare să punem în aplicare. Toţi vrem, toţi spunem că vrem, dar când vine momentul să facem, ne cam dăm la fund. De ce? Nu suntem destul de puternici? Ba da, suntem doar leneşi, ăsta e adevărul. Începem să găsim scuze penibile astfel încât să o lăsăm baltă,nu suntem în stare să ducem proiecte la capăt, să ne concentrăm pe lucrurile pe care ni le dorim, mai pe scurt, suntem leneşi.

Noi, oamenii suntem cele mai deştepte fiinţe de pe pământ şi în acelaşi timp cele mai proaste, pentru că ne duce capul să venim cu o idee genială, sau cu o propunere bună, însă nu facem în aşa fel încât să o şi punem în practică. De cele mai multe ori, chiar şi dacă ai muncit să ajungi undeva, la acel scop, dar totuşi nu l-ai atins, te demoralizezi şi renunţi. De ce? Crezi că era singurul lucru la care erai bun? Sau dacă nu ai reuşit pe planul acela nici că mai ai şanse să reuşeşti pe un altul? NU, total greşit. Încerci până îţi găseşti calea, drumul, menirea. Deseori se întâmplă să crezi că îţi place să ceva dar abia după ce ajungi să îl faci îţi dai seama că de fapt nu e de tine. Îmi place la nebunie să pictez, recunosc, niciodată nu am fost bună la asta dar asta înseamnă doar că nu o sa îmi fac publice picturile, nu înseamnă că o să mă şi opresc din a picta.

Citeste si:  Relațiile la locul de muncă

Am ajuns la concluzia că nu e de ajuns să vrei cu vorbe, până nu vrei cu fapte. Asta e diferenţa de fapt. Nu ajunge să vrei cu vorbe, că nu eşti tu nimeni pentru care să cadă idei sau vreun job din cer. Suntem nişte “nimeni” până în momentul în care facem ceva notabil. Nu e nevoie să te vadă unul şi altul, e de ajuns să te vezi tu, să te simţi mândru de tine că ai reuşit, asta e tot ce contează. Cum am mai spus, noi, persoana noastră este singura care contează, nimeni altcineva. Dacă nu te iubeşti pe tine, dacă nu eşti mândru de tine atunci când te uiţi în oglindă, nu spera ca alţii să te iubească. Asta ar însemna să îşi creeze iluzii şi să le placă doar aparenţele.

Voi știți cu adevărat ce vreți?

Isabela Rada

O simplă bloggeriță/scriitoare/studentă. Dacă îți plac articolele mele intră aici: Confessions și abonează-te la RSS Feed-ul Blog Event.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *