Cortina: Ultimul caz al lui Poirot, Agatha Christie, Editura Rao 2013, 217 pagini. Pret, la momentul redactarii acestui articol: 13,79 lei, pe Libris.ro.
Fiind o mare amatoare de romane politiste, am dat peste acesta in format electronic, si am decis sa il citesc, asa cum am facut si cu multe altele de la grandioasa doamna a romanului policier, Agatha Christie. Recunosc ca mi-a fost teama sa il parcurg, mai ales fiindca ma strangea putin in spate ideea ca acesta era ultimul caz al detectivului Hercule Poirot, personaj de seama, cunoscut de impatimitii beletristicii ca fiind un belgian neobisnuit, cu o mustata neagra ca abanosul si un cap perfect, de forma unui ou.
Actiunea cartii in discutie se petrece undeva spre finalul vietii marelui investigator. Il avem in prim-plan pe Capitanul Hastings, cel care l-a ajutat de nenumarate ori pe Poirot, si care se remarca printr-un caracter blajin, poate putin naiv, dar care stie, de multe ori, prin greselile sale, sa ii ghideze celulele cenusii belgianului, spre descifrarea clara si irevocabila a misterului fiecarui caz. Iata ca Hastings primeste o scrisoare de la prietenul sau, prin care i se cere sa revina la Styles, o mosie unde admiratorii lui Agatha Christie isi vor aminti ca a avut loc prima crima ce i-a adus impreuna pe capitan si pe detectiv. De la acel moment, s-au scurs mai bine de doua decenii, insa tonul enigmatic din misiva, prin care Poirot isi manifesta dorinta de a-si vedea prietenul, il face pe acesta sa poposeasca la domeniul Style inca o data.
Aici, spre stupoarea capitanului, se petrec lucruri mai mult decat ciudate. Styles a fost cumparata si transformata in pensiune, iar Poirot are sansa sa se fi cazat chiar in camera pe care a ocupat-o, cu multi ani in urma. Descrierea detectivului e coplesitoare, dat fiind ca autoarea, prin ochii lui Hastings, nu se sfieste sa relateze decrepitudinea batranetii, dificultatea cu care detectivul se deplaseaza si starea lui generala destul de proasta. Trecand, insa, peste aceste aspecte, ce-i atrage atentia capitanului este declaratia ferma pe care Poirot i-o face inca de la inceput, anume ca, in aceasta casa exista un criminal, a carui identitate, insa, nu o cunoaste deocamdata si care, mai mult, nu a infaptuit inca nicio crima la Styles. Din aceasta cauza, am vrut cu ardoare sa descopar eu criminalul, inainte de oricare alt personaj. Bineinteles ca m-am inselat, asa cum sunt sigura ca va face oricare dintre cei ce vor citi cartea, nu fiindca autoarea s-a straduit sa ne abata de la calea corecta, ci fiindca personajele sunt creionate magistral, fiind, totodata, simpatice prin aerul secretos, iar cititorul tinde sa suspecteze pe absolut toata lumea. Finalul Cortinei este extraordinar de emotionant si va satisface, cu certitudine, oricare cititor de policier care se respecta.
Parerea mea este ca Ultimul caz al lui Poirot este, intr-adevar, si cel mai de seama. Din acest motiv, va recomand romanul cu multa caldura, mai ales pentru ca stilul Agathei Christie e unul proaspat si relaxat, si va poate ajuta sa va destindeti intr-o zi cu ceva mai mult timp liber.
Daca esti in cautare de advertoriale SEO, cei de la www.SeoPower.ro iti pun la dispozitie o lista de cateva sute de site-uri pe care poti face link building.
