Sunt filme care ilustează lucruri pe care ni le dorim cu toţii – să dăruim timp cuiva, să ştergem unele amintiri, sau sunt unele lucruri pe care avem impresia că le trăim, şi anume că timpul înseamnă bani.
Privind filmul “In Time” (2011), fascinează lumea aceasta unde oamenii se opresc ca vârstă fizică la 25 de ani. Ȋnsă ei au un ceas întipărit pe mână şi din acest timp al vieţii lor plătesc datorii, dari, îşi cumpără cafea etc. Nu mai există bani, însă orice, inclusiv o maşină, o plătesc cu ani din viaţă sau cu minute sau ore. Cei bogaţi pot trăi veşnic, cei săraci însă nu, pentru a se păstra un control al populaţiei. De asemenea, cineva poate împrumuta zile, minute, ani sau să le ofere altcuiva. Apare la un moment dat intrebarea daca noi am fost făcuţi să trăim veşnic sau nu. Tatăl fetei e de părere că unii trebuie să moară pentru ca alţii să trăiască veşnic. Viaţa lungă sau veşnică nu-l face fericit pe un necunoscut care-i oferă personajului principal cei o sută de ani de viaţă ai săi întipăriţi pe ceasul de la mână. Fiecare minut sau secundă contează din momentul în care personajelor le arată ceasul că nu mai au mult timp de trăit şi nici de unde lua timp.
Ȋn “Memento” (2000), Leonard, în urma unei lovituri la cap, nu mai are memoria pe termen scurt şi trebuie să ţină la el poze cu persoanele de care trebuie să-şi amintească, cu numele lor scris sub poză şi cu notaţii pe partea cealaltă. De asemenea, el are tatuate pe corp notaţii. Şi-a pierdut memoria pe termen scurt după ce şi-a găsit soţia ucisă. Amintirile de dinaine de accident le mai are însă, aşa cum spune şi el celorlalte personaje; ştie inclusiv cine este, problema lui nu e ca amnezia. Interesant felul în care reuşeşte să se descurce, să facă faţă situaţiilor, cu notările, pozele şi tatuajele. Şi mai ales atenţia lui la limbajul corpului, la gesturile, mimica persoanelor cu care intră în contact. Pe unele fete vede că acestea îl recunosc, alţii şi dovedesc prin limbajul corpului că îl mint etc.
Ȋn “Eternal Sunshine of the Spotless Mind” (2004), personajul principal află că iubita sa Clem apelase la tehnica uitării prin leziuni ale creierului pentru a-şi şterge amintirile cu el şi astfel nu-l mai recunoaşte. Vrea şi el să o uite, merge în acelaşi loc unde se lucrează cu această tehnologie, însă în timpul procesului trăieşte nişte vise lucide, îi pare rău după amintiri şi după Clem şi doreşte să nu piardă amintirile cu ea. Ȋmpreună încearcă să schimbe amintirile, să se refugieze în alte zone ale amintirilor. Sunt găsiţi însă prin tehnologie, pierduţi, totul e neaşteptat şi pentru oamenii de ştiinţă.
Am dori să cumpărăm viaţa veşnică, am dori să scăpăm de unele amintiri – dar care ar fi preţul pentru realizarea acestor dorinte, care ar fi consecinţele? La astfel de întrebari ne invită aceste filme să ne gândim.
Daca esti in cautare de advertoriale SEO, cei de la www.SeoPower.ro iti pun la dispozitie o lista de cateva sute de site-uri pe care poti face link building.
Frumoase filme !
Patrunzi intr-o alta realitate, gen science fiction. In acelasi timp ele ne arata, deghizat, lumea de azi, cu preocuparile de acum, cu tot felul de intrebari.