În ultimii 52 de ani, dimensiunea medie a populațiilor de specii sălbatice monitorizate a scăzut cu 73%, conform Raportului Planeta Vie 2026 al WWF. Acest declin este cel mai accentuat în ecosistemele de apă dulce, unde populațiile au scăzut cu 85%, urmate de cele terestre (-69%) și marine (-59%). Datele sunt confirmate de Indicele Planeta Vie, realizat de Societatea Zoologică din Londra, care include informații privind 5.790 de specii de vertebrate, pentru perioada 1970–2022.
Caile principale ale declinului și soluțiile posibile
Pierderea și degradarea habitatelor reprezintă amenințarea cel mai frecvent raportată pentru populațiile de specii sălbatice, urmate de supraexploatare, schimbările climatice, poluare, specii invazive și boli. Aceste amenințări sunt generate de disfuncționalități ale sistemelor alimentar, energetic și financiar. Însă, deși tendința generală este negativă, jumătate dintre populațiile incluse în Indicele Planeta Vie sunt stabile sau în creștere. Refacerea populațiilor de țestoase verzi, ton roșu, tigri și elefanți din Africa Australă demonstrează eficiența măsurilor de conservare bine țintite.
Dr. Kirsten Schuijt, director general al WWF International, a declarat că biodiversitatea continuă să se degradeze într-un ritm alarmant, însă există dovezi că numeroase populații de specii sunt stabile sau se refac. Raportul arată că schimbarea este posibilă, iar exemplele de refacere documentate în Indice sunt o dovadă convingătoare în acest sens. Transformarea sistemelor care determină pierderea naturii este esențială pentru a inversa declinul.
Biodiversitatea stă la baza economiilor și societăților, oferind hrană, apă, aer curat și medicamente. Sistemul alimentar este principala cauză a pierderii habitatelor, sistemul energetic alimentează schimbările climatice, iar sistemul financiar finanțează activitățile dăunătoare naturii. Sistemele mari și complexe pot fi transformate în bine prin crearea condițiilor necesare pentru atingerea unor puncte critice pozitive.
Un punct critic pozitiv apare atunci când un sistem depășește un prag și devine mai sănătos, iar schimbarea se autoîntreține, devenind tot mai rapidă, mai ieftină și mai greu de inversat. În sectorul energetic a fost atins un punct critic pozitiv, iar schimbarea se accelerează: energia solară este acum cea mai ieftină sursă pentru noi capacități de producere a electricității în majoritatea țărilor. În pofida acestui avans, tranziția energetică nu se desfășoară încă suficient de repede, iar progresele diferă semnificativ de la o țară și de la un sector la altul.
Schimbarea pozitivă a început și dă primele semne că se apropie de un punct critic în alimentație și agricultură. Numeroase persoane și organizații contribuie la o producție cu impact pozitiv asupra naturii, promovează modele responsabile de comerț și consum, încurajează regimurile alimentare sănătoase și durabile și reduc pierderile și risipa de alimente.
Sistemul financiar se află încă într-o etapă incipientă a drumului către un punct critic pozitiv. Sectorul trebuie să acționeze rapid pentru a opri finanțarea activităților dăunătoare, a integra riscurile materiale legate de natură și climă, a crea predictibilitate legislativă și a acoperi deficitul anual de finanțare pentru biodiversitate, estimat la 942 de miliarde USD.
La Mahmudia, reconstrucția ecologică a 924 de hectare din zona Carasuhat a permis refacerea habitatelor și biodiversității. Monitorizarea din 2022 a identificat 77 de specii de păsări și peste 7.000 de indivizi pe suprafața restaurată. Beneficiile se văd și în comunitate: au apărut activități de turism legate de natură, iar numărul structurilor de cazare a crescut semnificativ.
La Brașov, schimbarea regulilor după care sunt cumpărate alimentele din bani publici a produs rezultate concrete. Municipalitatea a introdus în Programul pentru Școli criterii care favorizează calitatea, produsele certificate ecologic, producătorii locali și lanțurile scurte, nu doar prețul cel mai mic. În anul școlar 2021–2022, peste 22.200 de copii au beneficiat de program, iar un producător local certificat ecologic a reușit pentru prima dată să intre în sistem.
La Băile Tușnad, prevenția a demonstrat că siguranța oamenilor și protejarea urșilor pot merge împreună. În cadrul proiectului-pilot “Siguranță pentru oameni – protecție pentru urși”, WWF-România și autoritățile locale au combinat intervenția coordonată cu pubele anti-urs, monitorizarea animalelor și informarea comunității. Față de 2021, daunele raportate provocate de urși au scăzut de la 41 la zero începând cu anul 2023, iar numărul mesajelor RO-Alert, de la peste 230 la aproximativ 8 în 2025 – o reducere de circa 97%.
Numărul global al tigrilor sălbatici a crescut cu peste 70% între 2010 și 2025, de la 3.200 la aproximativ 5.700 de exemplare. Refacerea populațiilor de tigri arată ce se poate realiza prin investiții coordonate, pe termen lung și prin acțiunea colectivă a guvernelor, popoarelor indigene, comunităților locale, ONG-urilor, donatorilor și altor parteneri.
Populațiile de ton roșu de Atlantic și Pacific s-au refăcut până la nivelul la care niciunul dintre stocuri nu mai este considerat supraexploatat prin pescuit. Aceste progrese demonstrează eficiența măsurilor de gestionare, iar menținerea lor este esențială pentru continuarea refacerii.
În Africa Australă, populațiile de elefanți sunt în creștere în anumite zone, datorită implicării comunităților locale în protejarea elefanților, prin gestionarea resurselor naturale la nivel comunitar. Aceste eforturi sunt susținute de acțiuni de combatere a traficului, reforme ale sistemului judiciar și reducerea corupției.
În 2025, țestoasa verde a devenit prima țestoasă marină reclasificată vreodată din categoria “pe cale de dispariție” în categoria “preocupare minoră” pe Lista Roșie IUCN. Refacerea sa reflectă 50 de ani de efort coordonat în aproximativ 80 de țări în care specia cuibărește.
Modul în care lumea produce și consumă alimente este cel mai important factor al pierderii biodiversității. Sistemul alimentar și agricol este principala cauză a distrugerii habitatelor și a supraexploatării și reprezintă o sursă majoră de emisii de gaze cu efect de seră.
Arderea cărbunelui, petrolului și gazelor pentru locuințe, transporturi și industrie este principala sursă de emisii de gaze cu efect de seră la nivel global și principala cauză a schimbărilor climatice, care determină pierderea biodiversității în toate ecosistemele.
Sistemul financiar determină modul în care sunt alocate fondurile. În 2023, aproximativ 7,3 trilioane USD au fost direcționate către activități care dăunează naturii, în timp ce numai 220 de miliarde USD au fost direcționate către activități care o protejează sau o refac.
Pentru informații suplimentare despre punctele de cotitură, atât pozitive, cât și negative, consultați global-tipping-points.org.
J. Preda
Daca esti in cautare de advertoriale SEO, cei de la www.SeoPower.ro iti pun la dispozitie o lista de cateva sute de site-uri pe care poti face link building.
