Într-un moment de tensiune globală, Donald Trump a anunțat în mod oficial un armistițiu energetic între Rusia și Ucraina, cu efect imediat. “Ambele părți au fost de acord. Să nu-l încălcați!”, a spus el, deși realitatea a fost mult mai complicată. Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a reacționat cu fermitate, spunând că Rusia nu respectă acest armistițiu, dovedind-o prin atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene. După anunțul lui Trump, Rusia a bombardat șase obiective energetice din Ucraina, confirmând astfel că nu are intenția de a respecta acordul. Zelenski a declarat că nu există niciun indiciu că Rusia ar fi dispusă să înceteze bombardamentele, acuzând Moscova că ignoră înțelegerea privind armistițiul energetic.
Europa se opune, insistă pe sancțiuni
Liderii europeni se pregătesc să ceară joi înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei și măsuri care să reducă veniturile Moscovei din petrol, într-un nou dezacord cu președintele american Donald Trump. Disputa a apărut la câteva zile după ce Trump a încheiat cu Vladimir Putin un acord menit să relaxeze restricțiile asupra exporturilor rusești de motorină. Solicitările europene sunt incluse într-un proiect recent de declarație comună a Consiliului European, obținut de POLITICO. Guvernele UE resping totodată afirmația lui Trump potrivit căreia a obținut un armistițiu energetic între Rusia și Ucraina, susținând că veniturile Kremlinului din energie trebuie în continuare limitate pentru a-l determina pe Putin să pună capăt războiului.
“Rusia nu este interesată de dezescaladare, de încetarea focului sau de pace”, a declarat luni premierul polonez Donald Tusk, la o conferință de securitate desfășurată la Varșovia. El a spus că va merge la Bruxelles pentru a le cere partenerilor să ia în considerare “în mod serios” creșterea sancțiunilor împotriva Rusiei. Cancelarul german Friedrich Merz a pledat, la rândul său, pentru restricții suplimentare, indicând atacurile Moscovei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, în pofida anunțului lui Trump privind încetarea focului. “Rusia va negocia cu bună-credință doar sub presiune”, a afirmat Merz. Potrivit acestuia, după atacurile “iresponsabile” asupra alimentării civile cu energie a Ucrainei, sancțiunile trebuie chiar înăsprite.
Poziția europenilor vine după ce miniștrii de externe ai UE au aprobat luni cea mai amplă extindere de până acum a listei de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează peste 1.600 de persoane și entități. Comisia Europeană pregătește, de asemenea, al 23-lea pachet de sancțiuni sectoriale. Ucraina se așteaptă ca proiectul să fie transmis guvernelor statelor membre până la sfârșitul anului, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt citat sub protecția anonimatului de POLITICO. Marea Britanie și Norvegia au anunțat, la rândul lor, că vor crește presiunea asupra Moscovei. Ministrul norvegian al apărării, Tore O. Sandvik, a declarat pentru POLITICO că sancțiunile sunt necesare pentru ca Rusia să nu-și poată finanța războiul și a cerut închiderea breșelor din restricțiile existente.
În spatele ușilor închise, mai mulți diplomați europeni consideră că schimbarea bruscă a lui Trump în privința energiei rusești este determinată în principal de preocupările politice interne, înaintea alegerilor legislative americane de luna viitoare. Aceasta este opinia larg răspândită în rândul oficialilor UE, potrivit unuia dintre aceștia. Trump este supus unei presiuni tot mai mari din cauza prețurilor la combustibili, care au crescut după izbucnirea războiului dintre Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, potrivit materialului. În campania din 2024, președintele american a promis că va reduce prețul benzinei sub doi dolari pe galon.
J. Preda
Daca esti in cautare de advertoriale SEO, cei de la www.SeoPower.ro iti pun la dispozitie o lista de cateva sute de site-uri pe care poti face link building.
