În multe ţări este o dezbatere aprigă despre corectitudinea sau incorectitudinea înteruperii unei sarcini sănătoase. Atât de mult a fost spus despre această problemă de ambele părţi, adică de cei pro şi cei contra avortului, încât cei din mijloc, care caută clarificare asupra problemei, nu mai ştiu în ce direcţie să se îndrepte.
Aș vrea să vă prezint situații pro și contra și împreună să dezbatem.
De ce să nu fac avort?
Viaţa începe în momentul concepţiei. După 8 săptămâni când se efectueză avortul, copilul are deja toate organele formate. Simţurile sunt prezente: ei simt durerea şi avortul devine un măcel. Le bate inima dar apoi se opreşte când va fi rupt în bucăţi prin chiuretaj sau prin aspiraţie.
Religia, de asemenea, judecă foarte aspru această decizie, privind-o ca pe o crimă. Porunca Domnului „Să nu ucizi” rămâne de neschimbat. Aceasta nu se referă numai la luarea non-necesară a vieţii unui alt om sau animal, ci se referă şi la distrugerea fără rost a oricărui lucru viu.
Psihicul femeii este de asemenea foarte grav afectat.Ea trebuie să fie perfect conștientă de această decizie si sa fie sigură că este cea mai bună, luând în considerarea toate riscurile ulterioare (anomalii mentruale, infertilitate, imunizare RH ,prematuritate, mortalitate).
De ce să fac avort?
Dacă femeia a rămas însărcintă în urma unui viol? Dacă fătul prezintă probleme, iar asta îi va afecta viața extrauterină? Dacă viața mamei este pusă in pericol de această sarcină? Dacă femeia nu dorește pur și simplu să devină mamă? Nu este pregatită psihic, nu iși dorește un copil, dar totuși a rămas însărcinată? Nu e oare, decizia ei când și mai ales dacă să devină mamă?
De ce să aduci pe lume un copil pe care nu ți l-ai dorit? Sentimentul acesta o sa i-l transmiți pe toata perioada sarcinii. Eu cred ca fiecare persoană e liberă să își aleaga ce fel de viață va avea, iar deciziile pe care le ia să nu fie constrânse de normele sociale, religioase și politice, ci să fie raportate strict la viața ei.
Orice decizie va lua femeia care a rămas însărcinată, trebuie sa fie una clară, in care s-au cântărit toate posibilitățile. Ea trebuie să fie perfect conștientă de ce înseamnă o sarcină (în cazul în care nu optează pentru avort), sau de ce înseamnă și ce anume presupune un avort. Psihologul ar juca un rol foarte important aici, ținând cont de faptul că o va ajuta intr-un mod obiectiv să cântărească toate opțiunile în vederea luării celei mai bune decizii.
Voi ce părere aveți despre avort? Vi se pare o crimă sau o alegere?
Aici aveți și un interviu realizat cu Dna doctor Iuliana Balteș, pentru site-ul eva.ro, cu destul de multe informații despre avort!
Daca esti in cautare de advertoriale SEO, cei de la www.SeoPower.ro iti pun la dispozitie o lista de cateva sute de site-uri pe care poti face link building.
Sunt total impotriva avorturilor. Inainte de a te apuca de "treaba" gandeste-te de doua ori.
personal sunt si pro si contra. nu le inteleg pe fetele care avorteaza doar asa… ca se culca cu 10000 de baieti si nu au auzit de metode contraceptive. dar le inteleg pe fetele tinere care raman insarcinate din greseala si vor sa avorteze , mai ales daca sunt tinere si nu au ce sa le ofere copilului… nu au sprijin din partea nimanui
Pff greu de zis, impotriva avortului facut de persoane incapabile, care fac sex cu oricine si oriunde, deshi stiu ca o sa faca asta nici makar nu se protejeaza ( dif motive: nu au chef, bani, anti-con le ingrase, prez sunt naspa, barbatu mort de beat si nu stie sa protejeze, fata la fel, ) de acord cu avortul in situuatii are lasa la alegerea mamei, ..in uk avortul este interzis, ca de altfel si aflarea copilului, din cauza musulmanilor care nu vor fete…
E mult de spus despre..depinde de situatie…
Eu cred ca este mult prea personala alegerea pentru a putea fi comentata, nu pot sa fiu nici pro nici contra.
Succes cu blogevent-ul :).
Exact, Andreea!Până la urmă e o chestiune de alegere, și cum am spus și în articol, decizia trebuie cântărită foarte bine!
Clar, Iulian,pâna la urmă ficare situație e diferită. Nu are rost sa mai discutăm despre existența mijloacelor de contracepție. Problema e :ce facem când a aparut sarcina?
Mulțumim foarte mult. Te mai așteptăm pe la noi cu alte păreri! :)
Și da, este o decizie strict personală. Dar femeia care este intr-o astfel de situație trebuie sa cântareasca foarte bine totul.
Da, intradevăr, trebuie să te gândești foarte bine înainte de a întreține un contact sexual neptrotejat, că există această șansă:de a rămâne însărcinată. Dar în cazul în care acest lucru deja s-a întâmplat, ce faci?Păstrezi copilul sau recurgi la avort?
Nu sunt de acord cu argumentele pro avort. Pe plan spiritual lumea este aproape moarta. Daca o femeie ramane insarcinata (nu conteaza cum) inseamna ca Domnul stie de ce si nu ar trebui sa ne indoim de judecata lui. Nu exista scuze pentru crime, o crima tot crima ramane oricum o privim. Cu timpul ne dam seama ca nimic nu este intamplator, oricat de tragic ni s-a parut initial cea ce ni s-a intamplat.
Dina, mulțumesc foarte mult pentru părerea ta. În cele mai multe cazuri, când o femeie se gândește la o astfel de decizie , nu prea ia in calcul și varianta spirituală. Se gândește la partea practică a situației. E bine, e rău?
Sunt tentata sa spun ca ca atunci cand devii responsabil de un act sexual in toata regula, te consideri responsabil si de urmarile acestuia. Atunci cand ai la dispozitie ataaatea metode de contraceptie, desi uneori si pilula e considerata ca metoda de avort, de ce sa risti sa'ti distrugi psihicul,sa omori o viata si sa o iei ,desi nici nu'ti apartine. Exista tot feluri de cazuri intradevar, dar exista la fel de multe optiuni pentru a NU ucide un prunc nevinovat, care e facut pe raspunderea propriilor fapte.
Pai si daca sa zicem ca ai ramas insarcinata in urma unui contact sexual…si totusi nu iti doresti deloc copilul..ce e cel mai bine de facut? Sa il dai spre adoptie?
Eu am făcut un avort cu mult timp în urmă.. Aveam aproape 19 ani.. Fusesem la diverși ginecologi căci aveam ceva probleme în toată existența mea și toți au spus hotărâți că nu există șanse să am copii vreodată… După tragica veste am decis să fac sex neprotejat cu iubitul de atunci, că bts ori hiv nu erau în discuție (eram ok amândoi), sarcină nu.. De ce nu? Și după o perioadă, la 2 luni după ce ne-am despărțit am aflat că eram însărcinată…. Tragediea mare, mult de povestit, dar ca idee, deși nu a fost ușor am avut sprijinul părinților și m-au susținut psihic pentru luarea unei decizii.. Împreună am discutat și posibilitatea de a deveni mamă, bucurie etc, după care mă lovise un simț al realității… Cum să am grijă de o creatură delicată când abia mă puteam îngriji pe mine? Adică eram pierdută fără mami și tati. Ok, mă ajutau cât puteau, dar pentru cât timp? În fine, bucuria mea imensă că am reușit imposibilul cum a spus un doctor, s-a transformat într-un coșmar…. Am luat dureroara decizie, am suferit o depresie ce m-a ținut vreo 2 ani…
Da, și în ziua de azi mă întreb: cum ar fi fost dacă nu făceam acel avort? Însă în același timp mă întreb și dacă viața mea și a acelei ființe ar fi fost cel puțin decentă… Acum aș putea întreține un copil, să îi ofer cel puțin un trai decent, însă șansele de a se mai întâmpla o dată sunt…. sub zero…
Concluzia: Pro și contra oricum nu contează. Decizia e a mamei, a cuplului….
Dar ce să mai zic de familiile în care există vreo 5 copii și părinți trăiesc din alocația lor? Asta e situația pe care am vrut să o evit dacă deveneam mamă…. Nu aș fi vrut să îmi chinui copilul iar o dată crescut să profit de pe urma lui căci din cauza lui eu trebuia să o las mai moale cu serviciul și tot pentru a-l crește. Cel mai mult sunt pro avort când întâlnesc astfel de cazuri. Și aș mai fi pro avort și în cazul în care mama păstrează sarcina ca mai apoi să abandoneze acel copil. Da, sunt cazuri în care acel copil este norocos și dă peste o familie adoptivă excepțională, dar să fim serioși, cât la sută din cazuri?
Pro choice!
Personal sunt impotriva! Dar e vorba de mine, de conceptia mea si de ce consider eu ca as putea face pe viitor. Mai mult ma revolta aia care au ceva de spus la modul general si despre ceilalti.
E asa de usor de enuntat norme si de dat sfaturi altora cand, de fapt, tema asta vizeaza in cel mai intim mod conceptia si posibilitatile fiecaruia.
Poți să ne dai și ceva argumente? :D
Exact. Până la urmă e o chestie strict personală. Și depinde de la caz la caz. De aceea, cum am spus și în postare, decizia trebuie cântărită foarte bine!
Dee, e foarte interesantă povestea ta. Îți mulțumesc mult de tot că ai împărtășit-o cu noi și sper ca fiecare să învețe ceva din ea…Ești o femeie puternică și ai luat decizia care ai considerat tu că e cea mai bună pentru tine…